O emisiune din mijlocul unui fenomen aflat în plină desfășurare: dezmeticirea Europei la realitatea războiului și necesitatea de-a se pregăti de apărare – cu România aflată în vecinătatea marelui agresor – Rusia, care își înmulțește provocările cu intrarea dronelor sale în spațiul național al României, adică în teritorul NATO.

Cum se reconfigurează apărarea României, odată cu marșul european pe securitate – cum construim o industrie militară, ce cumpărăm, cum abordăm tehnologia dronelor, cum reacționăm la provocări și atacuri – cum au funcționat așa numitele ”contracte off-set” încheiate în anii precedenți și cum ne poziționăm militar pe harta regiunii?

Niște răspunsuri primim de la Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale.

Capitole:

0.00 Introducere

5.01 Vecinătatea noastră cu războiul a intrat într-o nouă fază: 3 incidente cu drone în 48 de ore.

10.51 Până când vom avea sisteme antidronă, România va împrumuta aceste capabilități?

14.34 Cele mai multe cazuri de violare a spațiului aerian sunt în România. Suntem pregătiți pentru un roi de drone?

22.53 Care sunt direcțiile pe care se duce industria militară română, cu banii din SAFE? Ce vom produce?

24.46 „Offset” a fost un cuvânt inventat. Dacă aduceai un TIR de bulion în România, se chema că ai îndeplinit condiția de „offset”, fără nicio legătură cu armata română.

31.30 Are loc o schimbare de filisofie în maniera în care se poartă războiul. Drona e vedeta noului război. Va produce România drone?

40.48 Firmele private din România și din lume au intrat în competiție pentru capabilitățile necesare armatei. Condițiile SAFE au triat multe dintre ele.

45.31 Avem o strategie pentru drone? Pregatim piloti de drone, vom avea sisteme antidronă, vom face drone în colaborare cu Ucraina?

51.35 Ce achiziții va face armata română și în baza cărei filosofii de apărare?

56.41 Conductele NATO. Această componentă economică s-a discutat la Summitul de la Ankara. Ce înseamnă pentru România participarea la acest sistem?

1.01.53 Nu se poate armată fără militari. Avem un program de armată voluntară

1.07.21 Armată Română are o politică foarte veche de resurse umane și asta e o problemă majoră: oamenii buni pleacă!1.13.33 Va urma reconstrucția Ucrainei. Care ar puteasă fie rolul României aici?

De ce își păstrează Statul companiile pe pierderi de miliarde și cine finanțează aceste pierderi?

Companiile de stat și administrarea lor – mai ales că aceste companii sunt proprietate publică - au nevoie de o rațiune economică de a exista și trebuie protejate așa cum o companie privată e protejată de proprietarul ei.

Avem, în schimb, sute de companii aflate nu numai pe pierdere, ci și păstrate pentru a fi folosite de către administrația politică să stoarcă bani și de acolo de unde acești bani nu se produc.

A intra în această șerpăraie de interese și combinații politico-economice care vor să conserve actuala stare de lucruri, și să încerci să pui ordine în proprietatea statului - așa cum au pus Polonia și Cehia, de exemplu - e un act temerar: vicepremierul Oana Gheorghiu a apăsat pe primele butoane și ne povestește ce-a văzut acolo și ce-a pățit mai apoi.

CAPITOLE

0:00 Introducere

6:57 Câte dintre companiile de stat sunt pe pierdere și câte au o rațiune economică de a exista?

11:56 Multe companii sunt ținute în viață pentru că ar fi strategice. Ce e cu adevărat strategic și ce e sursă de sinecuri politice?

18:56 Câte dintre companiile de stat au și un plan de redresare? Nu cumva multe dintre acestea sunt întreținute si iertate de datorii pentru a mai face rost de niște bani publici?

25:03 Orice guvern ar veni se va izbi de o incredibilă rezistență. E nevoie de 10 – 15 ani pentru a face „curățenie”

31:05 Cum își alege statul administratorii?

38:24 E interzis prin lege ca un secretar de stat să aibă o funcție în Consiliul de Administrație. Legislația OCDE va învinge clientela politică?

42:48 Cine ar trebui să evalueze companiile statului și să decidă viitorul acestora?

43:52 Cum au procedat celelalte state foste comuniste (Polonia, Cehia) și ce soluții au gasit?

51:24 După o analiză a 22 de companii de stat s-a găsit o datorie bugetară de peste 4 miliarde de lei și peste 1,2 miliarde de lei pierderi efective la buget. Ce facem cu restul, până la 1300 de companii?

De felul cum se va rezolva ecuația politică din acest moment, va depinde modul în care va funcționa democrația românească: una cu adevărat ”liberală” (neînsemnând aici ceva în legătură cu PNL), sau una ”de struktură” – o formă bizară de i-liberalism, specific manierei fanariote de administrare a țării.