De ce își păstrează Statul companiile pe pierderi de miliarde și cine finanțează aceste pierderi?

Companiile de stat și administrarea lor – mai ales că aceste companii sunt proprietate publică - au nevoie de o rațiune economică de a exista și trebuie protejate așa cum o companie privată e protejată de proprietarul ei.

Avem, în schimb, sute de companii aflate nu numai pe pierdere, ci și păstrate pentru a fi folosite de către administrația politică să stoarcă bani și de acolo de unde acești bani nu se produc.

A intra în această șerpăraie de interese și combinații politico-economice care vor să conserve actuala stare de lucruri, și să încerci să pui ordine în proprietatea statului - așa cum au pus Polonia și Cehia, de exemplu - e un act temerar: vicepremierul Oana Gheorghiu a apăsat pe primele butoane și ne povestește ce-a văzut acolo și ce-a pățit mai apoi.

CAPITOLE

0:00 Introducere

6:57 Câte dintre companiile de stat sunt pe pierdere și câte au o rațiune economică de a exista?

11:56 Multe companii sunt ținute în viață pentru că ar fi strategice. Ce e cu adevărat strategic și ce e sursă de sinecuri politice?

18:56 Câte dintre companiile de stat au și un plan de redresare? Nu cumva multe dintre acestea sunt întreținute si iertate de datorii pentru a mai face rost de niște bani publici?

25:03 Orice guvern ar veni se va izbi de o incredibilă rezistență. E nevoie de 10 – 15 ani pentru a face „curățenie”

31:05 Cum își alege statul administratorii?

38:24 E interzis prin lege ca un secretar de stat să aibă o funcție în Consiliul de Administrație. Legislația OCDE va învinge clientela politică?

42:48 Cine ar trebui să evalueze companiile statului și să decidă viitorul acestora?

43:52 Cum au procedat celelalte state foste comuniste (Polonia, Cehia) și ce soluții au gasit?

51:24 După o analiză a 22 de companii de stat s-a găsit o datorie bugetară de peste 4 miliarde de lei și peste 1,2 miliarde de lei pierderi efective la buget. Ce facem cu restul, până la 1300 de companii?

De felul cum se va rezolva ecuația politică din acest moment, va depinde modul în care va funcționa democrația românească: una cu adevărat ”liberală” (neînsemnând aici ceva în legătură cu PNL), sau una ”de struktură” – o formă bizară de i-liberalism, specific manierei fanariote de administrare a țării.

Plecăm de la o situație foarte practică: esti tânăr, contribui la sistemul obligatoriu de pensii, dar nu știi cum va putea fi plătită pensia ta peste 25-30-35 de ani.

Asta pentru că problema demografică e tot mai mare, atât în Europa, cât și în România. Numărul de contribuabili scade, numărul de pensionari crește, sistemele economice se transformă fundamental, iar garanțiile pentru ceea ce numim ”o bătrânețe liniștită” nu mai există.

Despre toate acestea, cu Radu Crăciun, vicepreşedinte al Asociației Administratorilor Independenți.

CAPITOLE

0:00 Introducere

7:13 Modelele actuale de pensii de stat in România și în UE – modelul Bismark si modelul Beveridge

10:38 “În 35 de ani, 1/3 cetățeni va avea peste 60 de ani”. Ce se va schimba în sistemele europene și românești de pensii?

14:22 “Ești pe cont propriu! Uită de pensia publică!” Care ar trebui să fie folosofia tinerei generații față de pensie?

16:32 Soluții și alternative individuale – fonduri de pensii private, fonduri de investiții, instrumente de economisire, piață de capital

26:04 Ce fac fondurile private de pensie cu banii? Cum îi administrează?

31:04 Economia europeană are o mare problemă de finanțare, comparativ cu cea americană. Există o tendință de intrare a fondurilor de pensii în economiile europene?

32:32 Are loc o regândire a rolului fondurilor de pensii private, inclusiv la nivel european: implicarea acestora în companii nelistate și în industria de Apărare

38:30 Fondurile europene pentru infrastructură vor fi din ce în ce mai puține. Va fi nevoie de implicarea fondurilor cu capital privat și a fondurilor de pensii

43:21 Bursa este prea mică! Ritmul în care cresc activele fondurilor de pensii private va fi mult mai mare decât eventualul ritm în care ar putea să crească bursa

52:10 Valoarea activelor pentru Pilonul II este de 42 mld euro și 1,5 mld euro la Pilonul III. Cât este randamentul?

55:10 Ce se va întâmpla după intrarea în vigoare a legii plății pensiilor private?

1:02:31 Într-o Europă sufocată demografic și într-o eră a Inteligenței Artificiale ce modificări vor apărea pe piața muncii și ce se va întîmpla cu venitul minim garantat?

1:09:03 “Diferența între a începe să economisești la 25 de ani, față de 35 de ani, e de la simplu la dublu!”

În aceste zile din primăvara lui 2026, se desfășoară, chiar sub ochii noștri, una din cele mai disruptive reașezări geoeconomice din regiunea României. Efectele sunt radicale, iar ele nu vizează numai economia, ci și scena politică și grupurile de interese economice locale din serviciile de informații.

Riscul este ca, în locul unei strategii naționale de abordare a acestui moment, să asistăm la un război intern între grupurile de interese care, în tentativa de-a câștiga, subminează interesul României.

Încheiem prima tranziție economică a României aflându-ne pe ultimul loc în UE la principalii indicatori de echilibru economic (de la indicatorii spectaculoși la deficitul bugetar, deficitul de cont curent, deficitul comercial, inflație – la cei privind educația, mortalitatea, investițiile etc etc):

Oare la fel de șifonați o să ieșim și după această cea de a doua tranziție?(Dacă v-a plăcut, o rugăminte: e important să ne dați un like, un share, un comentariu, - algoritmii ”bifează” și contează mult pentru propagare. Multumim!)

Una din cele mai mari temeri ale epocii în care intrăm, se pare, ireversibil: partea Întunecată a Inteligenței Artificiale și capacitatea ei de-a fi un instrument excepțional de eficient în deturnarea societății noastre democratice către o distopie.

Trăim deja într-o lume invadată de boți, chatboți, algoritmi și o capacitate aproape inimaginabilă de-a procesa date, a prezice itențiile fiecărui individ și a apăsa, eventual, pe butonul de control, sau de manipulare, sau de alienare a intențiilor și alegerilor naturale din viața de zi cu zi.

Cum ne putem apăra de toți acesti demoni? Și ce se poate alege din democrația noastră – bazată pe informarea și discernământul cetățeanului liber social si economic?

La acestea încercăm să răspundem împreună cu Răzvan Rughiniș, profesor și prodecan la Universitatea Politehnică București, expert în securitate cibernetică.

Capitole

0:00 Introducere

8:59 Știm cum funcționează AI. Unde a ajuns ea? Cum deformează / controlează realitatea?

12:07 Deepfake-ul e recunoscut doar de 3% dintre noi. Până unde poate merge acesta și cum ne protejăm de el?

18:39 Potențialul AI poate fi pus în funcțiune prin decizie umană: riscul ca altcineva să decidă în locul meu

24:50 AI știe despre mine mai mult decât știu eu despre mine: avatarul pe care-l construiește cu datele mele personale și comportamentul meu

39:54 Mecanismul prin care ești copleșit cu un anumit gen de informații într-un război hibrid

44:26 Noi lăsăm o libertate neîngrădită pentru toate produsele digitale chineze, dar China nu oferă același tip de libertate produselor digitale americane sau europene

49:38 Ce este Palantir și care este forța lui de control?

1:02:04 Societatea în care oamenii își vor pierde relevanța socială?

1:13:45 Cum testează Rusia manipularea prin AI în societatea occidentală?

1:18:33 Democrația noastră depinde de voința cuiva de a folosi sau nu această capacitate de control și manipulare cu AI. Care sunt soluțiile noastre de auto-protecție și de creare a unui sistem imunitar?

În urmă cu 2 luni, dl. Sorin Grindeanu stătea în fața sediului PSD și, jucându-se cu degetele pe pântece, aștepta plictisit să treacă și anul ăsta, Bolojan să ia măsurile nepopulare, iar în aprilie 2027 să preia el funcția de premier, gata să arunce din nou cu bani din elicopter în direcția alegerilor din 2028.

Da, dar rotativa care era prevăzută în programul coaliției e departe, or contractele de zeci de miliarde (de euro!) pe energie și înarmare se semnează acum, în următoarele luni. Astfel că decidenții reali au hotărât că au nevoie ca prim-ministru de unul de-al lor.

București, 21 aprilie 2026: începând de aseară, suntem în criză politică: PSD i-a retras sprijinul politic premierului Bolojan – Coaliția de guvernare nu mai funcționează. Totul se petrece pe fondul unor crize multiple – interne și externe.

Întrebările de principiu: Care e, în acest moment, legătura dintre politică, guvernare și administrație/administrare? Dar dintre politică și viziune și dezvoltare? Dar legătura dintre partidele politice și propriile electorate?

Și întrebările concrete: Ce urmărește, de fapt, PSD? Care e problema PNL? Ce înseamnă polul reformist versus polul populist? Cât de mari trebuie să fie prejudiciile economice și sociale pentru ca politica de partid să cedeze în fața interesului României? Cum ar trebui să se focuseze pol…

CAPITOLE

0:00 Introducere

7:33 De ce avem o criză politică: ce vrea PSD și care e problema unui partid obișnuit să controleze totul?

12:38 Unde și-au pierdut electoratele PSD și PNL?

19:14 PSD și AUR – bătălia pe electorate

25:42 Leadership-ul actualelor partide politice: de la anvergura națională, la electoratele de nișă - un lider poate deveni locomotivă sau frână.

35:43 Grupurile de putere din partide și problema existențială a PSD

47:01 PNL vrea să redevină partidul zonelor urbane – care e limita de creștere a partidului? 1:03:11 Cum ar putea stinge președintele "incendiul" dintre cele două partide? Mizele – de la companiile de stat, la șefii servicilor secrete, la butoanele puterii efective.

1:16:08 Alegerile locale într-un singur tur au sufocat competiția politică și au rupt legătura dintre scorul real al aleșilor locali și scorul național al partidelor

1:18:25 Cu ochii la alegerile din 2028: Polul populist care se gonflează și concurența partidelor pe zona populistă

De la Hayek și Keynes, la exemplele concrete din societățile noastre. Capitalismul liberal de piață și punctul fierbinte în care se află - care e echilibrul ideal dintre stat și privat în sistemul economic care ne influențează nu numai viața de zi cu zi, ci și ciclurile vieților personale. Abordăm această temă pentru că suntem chiar într-un moment de răscruce: piața liberă a devenit decizie politică, statele intervin tot mai mult în economii, spiritul antreprenorial se diluează în fața corporațiilor, pe de o parte, și a statului social pe de altă parte. L-am invitat pentru această discuție pe Lucian Croitoru, consilierul pe politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României.

Capitole

0:00 Introducere

8:30 Ce înseamnă capitalismul liberal de piață? Care sunt caracteristicile lui?

12:18 Când vorbim de capitalismul liberal de piață și de capitalismul de stat, ne raportăm la doi mari economiști: Hayek si Keynes. Cum au influențat ei economia capitalistă de piață?

20:40 "Omul se naște de dreapta", cu instincte de antreprenoriat. Care sunt regulile care ne ghidează și cum le dobândim/îmbunătățim?

28:41 Capitalismul liberal de piață, în SUA și în Uniunea Europeană. Care sunt diferențele dintre economia capitalistă a SUA și cea europeană?

44:14 Zeci de ani Europa a fost ferită de războaie, a avut o securitate asigurată și s-a putut concentra pe societate. Astăzi, se reconfigurează ordinea mondială. Cât timp își va mai permite Europa acest gen de stat social?

55:06 Ponderea ordinii spontane a pieții este covârșitor preponderentă. Cine susține în societatea occidentală această pondere mare?

1:05:36 Guvernele preferă populismul și ignoră sustenabilitatea. Toată lumea judecă pe termen foarte scurt, pe mandate electorale. Cum a involuat capitalismul până aici?

1:15:51 O societate echilibrată are o puternică clasă de mijloc. Unde este clasa de mijloc astăzi?

1:40:43 Avem acest capitalism de piață occidental și european, și avem capitalismul de stat chinez, care aduce produse ieftine pe piața globală. Este China o consecință neintenționată a lucrurilor făcute anterior de Occident?