În urmă cu 2 luni, dl. Sorin Grindeanu stătea în fața sediului PSD și, jucându-se cu degetele pe pântece, aștepta plictisit să treacă și anul ăsta, Bolojan să ia măsurile nepopulare, iar în aprilie 2027 să preia el funcția de premier, gata să arunce din nou cu bani din elicopter în direcția alegerilor din 2028.

Da, dar rotativa care era prevăzută în programul coaliției e departe, or contractele de zeci de miliarde (de euro!) pe energie și înarmare se semnează acum, în următoarele luni. Astfel că decidenții reali au hotărât că au nevoie ca prim-ministru de unul de-al lor.

București, 21 aprilie 2026: începând de aseară, suntem în criză politică: PSD i-a retras sprijinul politic premierului Bolojan – Coaliția de guvernare nu mai funcționează. Totul se petrece pe fondul unor crize multiple – interne și externe.

Întrebările de principiu: Care e, în acest moment, legătura dintre politică, guvernare și administrație/administrare? Dar dintre politică și viziune și dezvoltare? Dar legătura dintre partidele politice și propriile electorate?

Și întrebările concrete: Ce urmărește, de fapt, PSD? Care e problema PNL? Ce înseamnă polul reformist versus polul populist? Cât de mari trebuie să fie prejudiciile economice și sociale pentru ca politica de partid să cedeze în fața interesului României? Cum ar trebui să se focuseze pol…

CAPITOLE

0:00 Introducere

7:33 De ce avem o criză politică: ce vrea PSD și care e problema unui partid obișnuit să controleze totul?

12:38 Unde și-au pierdut electoratele PSD și PNL?

19:14 PSD și AUR – bătălia pe electorate

25:42 Leadership-ul actualelor partide politice: de la anvergura națională, la electoratele de nișă - un lider poate deveni locomotivă sau frână.

35:43 Grupurile de putere din partide și problema existențială a PSD

47:01 PNL vrea să redevină partidul zonelor urbane – care e limita de creștere a partidului? 1:03:11 Cum ar putea stinge președintele "incendiul" dintre cele două partide? Mizele – de la companiile de stat, la șefii servicilor secrete, la butoanele puterii efective.

1:16:08 Alegerile locale într-un singur tur au sufocat competiția politică și au rupt legătura dintre scorul real al aleșilor locali și scorul național al partidelor

1:18:25 Cu ochii la alegerile din 2028: Polul populist care se gonflează și concurența partidelor pe zona populistă

De la Hayek și Keynes, la exemplele concrete din societățile noastre. Capitalismul liberal de piață și punctul fierbinte în care se află - care e echilibrul ideal dintre stat și privat în sistemul economic care ne influențează nu numai viața de zi cu zi, ci și ciclurile vieților personale. Abordăm această temă pentru că suntem chiar într-un moment de răscruce: piața liberă a devenit decizie politică, statele intervin tot mai mult în economii, spiritul antreprenorial se diluează în fața corporațiilor, pe de o parte, și a statului social pe de altă parte. L-am invitat pentru această discuție pe Lucian Croitoru, consilierul pe politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României.

Capitole

0:00 Introducere

8:30 Ce înseamnă capitalismul liberal de piață? Care sunt caracteristicile lui?

12:18 Când vorbim de capitalismul liberal de piață și de capitalismul de stat, ne raportăm la doi mari economiști: Hayek si Keynes. Cum au influențat ei economia capitalistă de piață?

20:40 "Omul se naște de dreapta", cu instincte de antreprenoriat. Care sunt regulile care ne ghidează și cum le dobândim/îmbunătățim?

28:41 Capitalismul liberal de piață, în SUA și în Uniunea Europeană. Care sunt diferențele dintre economia capitalistă a SUA și cea europeană?

44:14 Zeci de ani Europa a fost ferită de războaie, a avut o securitate asigurată și s-a putut concentra pe societate. Astăzi, se reconfigurează ordinea mondială. Cât timp își va mai permite Europa acest gen de stat social?

55:06 Ponderea ordinii spontane a pieții este covârșitor preponderentă. Cine susține în societatea occidentală această pondere mare?

1:05:36 Guvernele preferă populismul și ignoră sustenabilitatea. Toată lumea judecă pe termen foarte scurt, pe mandate electorale. Cum a involuat capitalismul până aici?

1:15:51 O societate echilibrată are o puternică clasă de mijloc. Unde este clasa de mijloc astăzi?

1:40:43 Avem acest capitalism de piață occidental și european, și avem capitalismul de stat chinez, care aduce produse ieftine pe piața globală. Este China o consecință neintenționată a lucrurilor făcute anterior de Occident?

Avem mai toți de-a face cu ChatGPT și o idee mai clară sau mai tulbure despre ce înseamnă AI și robotica.

Însă avem cu toții o preocupare: cum ne putem proteja viitorul profesional de invazia Inteligenței Artificiale și a roboților? Nu există rețete standard. Dar există principii pe care, respectându-le, vom putea fi mereu cu un pas în fața roboților și vom putea face ceea ce Inteligența Artificială nu va putea face vreodată. Cel puțin așa susține Ana-Maria Stancu, expert în Inteligență Artificială și robotică.

Nu putem anticipa ce ne așteaptă, dar ne putem pregăti pentru mai multe versiuni ale viitorului.

Enjoy!

CAPITOLE

0:00 Introducere

6:51 Robotica și roboții. La ce să ne așteptăm? Cum funcționează Inteligența Artificială?

14:10 Seamănă Inteligența Artificială cu creierul uman?

19:34 Vaccinurile anti-COVID au fost găsite cu ajutorul Inteligenței Artificiale

24:14 Ar putea Inteligența Artificială să-și identifice problemele și să și le depaneze? Ar putea apărea roboți care să ne atace?

27:03 Cum pot autocrațiile să folosească Inteligența Artificială pentru controlul societăților?

36:00 Există un control al statelor cu ajutorul Inteligenței Artificiale?

40:32 O democrație autentică nu încearcă să schimbe natura umană. Nu devine prea ușoară obținerea informației și a controlului cu ajutorul Inteligenței Artificiale?

53:13 Lucrurile par că avansează mult prea repede ca să avem timp să ne formăm reflexe. Ce face Educația ca să pregătească tânăra generație pentru Inteligența Artificială?

1:01:40 China inovează de foarte mult timp. China nu mai e copycat

1:11:28 Care vor fi cele mai afectate sectoare industriale din cauza apariției Inteligenței Artificiale?

01:23:01 Joburile de peste 10 ani vor fi în proporție de 80% noi, prin raportare la Inteligența Artificială. Este aceasta o răsturnare a pieței muncii? O resetare?

1:33:12 Inteligența Artificială și robotizarea ar putea duce la o scădere a inteligenței generatiilor care vin?

Germania s-a trezit: după decenii de autoculpabilizare – timp în care a beneficiat de dividendul păcii și al securității asigurate de SUA și NATO – Germania se reîntoarce în industria militară și în refacerea forțelor sale armate.

Venirea cancelarului Merz coincide cu schimbarea de paradigmă în securitatea mondială, scenă pe care – dacă vrea să mai conteze în ecuația geopolitică – Europa trebuie să devină rapid capabilă să se apere singură.

Vechea ordine mondială s-a dus, iar Germania ar putea fi o locomotivă pentru UE nu numai economic, ci și în planul securității. Schimbarea bruscă de bară e numită de germani ”Zeitenwende”, și vom vedea în ce direcție duce.

Ce e ”Zeitenwende” – ne explică azi un expert în problemele Germaniei cu un CV impresionant:

Doamna Anneli Ute Gabanyi este politolog german născută în România, cunoscută în special pentru cercetările sale asupra societății și culturii din perioada Războiului Rece în România și Europa de Est. A fost cercetător asociat la Institutul German pentru Probleme Internaționale și de Securitate din Berlin. În perioada Războiului Rece a fost analist și șef al secției române de cercetare la Radio Europa Liberă, iar ulterior, cercetător principal la institute de studii Sud-Est europene de la Muenchen.

Capitole

0:00 Introducere

7:49 Există azi o Germanie trezită brusc, militar și economic. Ce a făcut Germania în ultimii 30 de ani?

11:14 În anii '90 asistam la căderea Cortinei de Fier. Cum e posibil ca europenii și Germania să nu-și fi dat seama că ne vom trezi în interiorul unei altfel de confruntări, 30 de ani mai târziu, bazată tot pe dominație?

20:53 Gerhard Schroder a făcut primul pas către Rusia. Angela Merkel, pasul doi.

22:41 După Minsk, Germania și-a făcut Nord Stream 2 împreună cu Rusia. Din negocierile privind Ucraina, Ucraina a pierdut și a câștigat Germania

28:54 Germania a ieșit după 3 zile de la invadarea Ucrainei cu o poziție oficială, prin Olaf Scholtz. Parcă a așteptat să vadă dacă îi iese lui Putin să ajungă la Kiev.

40:33 Germania a fost o țară creativă, cu o economie inovativă. Cum se poate ca o astfel de țară, azi, să rămână atât de mult în urmă, dpdv tehnologic, față de SUA și față de China?

57:22 Ce așteaptă Germania de la industria înarmării?

1:01:18 Planul anunțat de Friedrich Merz pentru industria militară e foarte amplu. 500 de miliarde de euro. Există temeri privind înarmarea Germaniei. De unde vin?

1:19:15 Care sunt costurile sociale pe care le presupune întreținerea migrației față de necesitățile comunităților?

1:27:26 Care sunt relațiile Germaniei cu Franța si Italia, dpdv politic?

1:32:41 Cum percepe Germania această Europă cu două viteze?

Economistul șef al Raiffeisen Bank ne explică de ce nu avem competitivitate în economia românească.

Gata, s-a terminat, după 30 de ani, cu modelul economic pe care s-a bizuit capitalismul românesc: consumul produselor altora plătit cu bani împrumutati - pur și simplu nu mai funcționează, iar criza bugetară pe care o trăim trântește ușa peste economia neproductivă. Trebuie să deschidem o altă ușă. Pe care?

Ionuț Dumitru - economist-șef al Raiffeisen Bank și consilier onorific al premierului Bolojan explică și ce ni se întâmplă în acest moment de inflexiune, și ce ar trebui să facem ca să schimbăm modelul economic, și cum să evităm așa numita ”capcană a venitului mediu”. Un film de o oră jumătate - filmul în care jucăm cu toții, de la personaje principale, la figuranți: Economia la răscrucea unei schimbări de paradigmă.

Capitole

0:00 Introducere

6:08 INS a anunțat recesiune tehnică. Ce înseamnă și de unde vine?

12:32 De ce gâfâie economia României, deși au fost pompați la greu bani din împrumuturi?

20:31 400.000 de oameni au ieșit din economie. Industria românească e în cădere. Ce se întâmplă?

27:26 În ce direcție ar trebui să se îndrepte economia românească? E modelul bazat pe productivitate o soluție? Cum se iese din capcana venitului mediu?

39:17 Statul acordă stimulente. Care sunt ramurile care ar trebui stimulate țintit pentru a ieși din vechea paradigmă?

52:06 Economia europeană este și ea într-o fază de căutare. Unde vom fi peste 5 ani?

58:52 Trei diferențe importante între economia României și cea a Poloniei, cu care ne comparăm? Avem o structura economică similară. Pe ce au mizat ei?

01:06:12 Cum poate statul român să stimuleze dezvoltarea unor campioni naționali? Și cum poate, apoi, să-i stimuleze să iasă la internaționalizare?

01:12:43 Europa cu doua viteze din punct de vedere economic / PIB-ul să fie peste 1000 de miliarde. Cum va funcționa România în acest scenariu?

01:19:16 Anul 2027 va duce mai departe politicile actualului Guvern? Cum va continua consolidarea fiscală?

Banii personali și viitorul lor (și al nostru): de ce a explodat atât de spectaculos prețul aurului, de ce oamenii care economisesc, investesc, ”trimit bani în viitor” etc au început să evite moneda tipărită și să se orienteze spre altfel de active? De ce iubesc guvernele inflația și până unde pot urca datoriile statelor? Dar datoria globală? Poate avea Europa o piață unică de capital? Cum?

Despre toate acestea, într-o discuție cu Adrian Codirlașu, președintele CFA Society România - sub un titlu (nu chiar atât de) metaforic: fuga de bani și goana după aur.

CAPITOLE

0:00 Introducere

4:51 Prețul aurului, un festival / Are legătură cu inflația?

10:36 De ce fuge lumea de banii tipăriți? / Inflația e încurajată de guverne

16:50 Ce urmărește Trump în economia SUA?

28:38 Ce trebuie să facă Europa pentru a ne reveni la o normalitate economică? Energia Europei, foarte scumpă

38:08 Cum se poate încuraja consolidarea fondurilor de risc, pentru a finanța inovațiile?

40:58 Până unde poate merge îndatorarea mondială?

51:27 Cât de protejată este România de furtunile de pe burse?

1:01:24 Anul 2026, volatil. Ce eveniment ar putea da

foc economiei globale